Istorie -> Lecții -> Istoria României -> Politica externă a voievozilor români

Politica externă a voievozilor români

1 Politica externă a voievozilor români

Politica externă s-a desfășurat în condițiile tendințelor expansioniste ale Imperiului Otoman, Ungariei, Poloniei , iar mai târziu ale Imperiului Țarist și ale Imperiului Habsburgic. Obicctive: aparareca independenței și integritățîi teritoriale, dar și apărarea civilizației curopene în fața pericolului reprezentat de expansiunea musulmană.

Tactici folosite : folosirea avantajului terenului, tactică pământului pârjolit, at- acul prin surprinderca și hărțuirea adversarului.

Cai de realizare: O prima cale este reprezentată de alianțele diplomatice: Mircea cel Bătrân ( 1386-1418) a intemeijat alianțe cu Polonia în 1389, 1403 și 1410; Încheie alianțe cu Ungaria din cauza pericolului otoman în 1395 și 1406; Se amestecă în treburile interne le Imperiului Otoman sprijinind pe Mușat și Mustafa să devinad sultan.

Alexandru cel Bun (1400-1432) a încheiat alianțe cu Polonia, continuând tradiția vasalitățîi inaugurate de Petru: Mușat. Tratatele au fost semnate în 1402-1407 și 1411.

Vlad Țepeș - (1448, 1456-1462, 1476) a întemeiat alianțe anti-otomane cu Ungaria și cu papalitatea.

Ștefan cel Mare (1457-1504) se recunoaște vasal al Poloniei în 1459 și 1485, până în 1499, când renunță prin tratatul semnat la Hârlău. În 1475 se recunoaște vasal al Ungariei. În 1489 semnează un tratat de pace cu Imperiul otoman prin care accepta plata tributului.

Mihai Viteazul 1593-1601 încheie un tratat antiotoman cu principele Tran- silvaniei Sigismund Bathory în 1595. Icheie o alianță antiotomana cu Imperiul Habsburgic în 1598. În 1597 încheie pace cu turcii prin care tributul se reduce la jumătate și i se recunoaște domnia pe viață.

LUPTA ARMATA

Mircea cel Bătrân 1386-1418 Principalele bătălii cu turci s-au desfășurat la Rovine 1395 și la Nicopole 1396. Nicopolele a fost o cruciadă organizată de feudalii apuseni.

Alexandru cel Bun 1400,1432 respince în 1420 un atac turcesc asupra Moldovei, scopul turcilor fiind cucerirea Chilici şi Cetăţîi Albe, ce reprezentau poziţîi cheie pentru comerțul din zona Marii Negre. Vă oferi şi ajutor militar regelui Poloniei în luptele împotrivă cavalerilor teutoni.

Iancu de Hunedoara 1387-1456 - a obţinut funcţiile de ban de Severin , comite al Timisoarei, voivod al Transilvaniei şi guvernator general al Bulgăriei. Este singurul care a aplicat tactica ofensivă urmărind să-i îndepărteze pe turci de pe spațiul românesc. Principatlele bătălii au fost cruciadele de la Varna 1444 şi Belgrad 1456.

Vlad "Ţepeş 16-17 iunie 1462 organizează atacul de noapte ingenios de la Târgovişte.

Ştefan cel Mare 1457-1504

Principalele confruntări au fost: 1467- Baia unde învinge trupele maghiare, conduse de Matei Corvin;

1476 - victoria de la Vslui împotrivă turcilo.

1476-este învins la Războieni de sultanul Mahomed al Îl-lea ;

1484- turci ocupă Chiliaşi Cetatea, Alba;

1497- Polonii sunt înfrânți la Codri Cosminului;

1499- îndepărtează suzeranitatea polana.

Mihai Viteazul 1593-1601- victoriile împotrivă turcilor de la Călugăreni ( 23 august 1595) şi Giurgiu ( octombrie 1595)

Politica de „, Bloc românesc, , impunerea pe tronul țării vecine a unor domni favorabili politicii anit-otomane. Mircea cel Bătrân îl vă ajua pe Alexandru cel Bun să urce pe tronul Moldovei, lancu vă impune că domn pe Bogdan al ÎI- lea în Moldova și pe Vlad Ţepeş în Țara Românească. Ștefan cel Mare la rândul sau vă impune că domn în Tara Românească pe Vlad Ţepeş, Laioita Basarab, Vlad Călugărul şi Basarab Tepelus. Politica externă a fost susținută de măsuri de politică internă ce au urmărit dezvoltarea economiei, întărirea armatei, întărirea autorităţîi domneşti, sprijinirea țărănimii şi a Bisericii.

Evul Mediu

„3 tratate : 1387- Pettru Muşat 1499- Hârlău 1598 Mihiai Viteazu și Rudol al Il-lca

BALTALII

Posada- dorinţă Ungariei de a anexa Banautul de Severin izvor istoric: cronica pictată de la Viena 9-12 noiembrie 1330 independenţa Ţării Romaneşti.

Vaslui : oastea otomană numără 110 de mii de oameni, Ștefan dispunea de circa 40 de mii moldoveni, la care se adaua sprijin militar din partea secuilor, polonezilor şi transilvanenilo. Spaţiul a fost unul strâmt şi noroios, o zi frig- uroasă şi cu ceaţă groasă ( 10 ianuarie) 3 zile Ștefan i-a urmărit şi hărțuit pe turci, făcând pagube semnificative : 40 de mii de soldaţi şi 40 de mii de cai , 1500 de turci luaţi prizoniei , refuzând răscumpărarea lor. Sultanul era foarte nervos din cauza acestui eşec, iar timp de 5 zile nu a primit pe nimeni, considerând victoria lui Ștefan cel mai mare dezastru suferit de la începutul islamului.

Călugăreni- Mihai Viteazu cu o oaste formată din 10 mii de munteni şi 2 mii de transilvanei. Armata adversă, otomanii, având 20 de mi de soldaţi gata de luptă. Iniţial atacul românilor a fost respins, dar intrarea în luptă a lui Mihai Viteazul a motivat trupele romaneşti şi a schimbat soarta bătăliei, turcii pierzând 7 mii de soldaţi.