Tema si viziunea despre lume in poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Arta poetica in general acel text de factura conversiv conceptuala in care eul liric isi exprima propriile convingeri despre arta, literatura, rolul artei sau al literaturii sau cum se naste o arta sau opera literara.Textul “Eu nu strivesc corola de minuni…” face parte din prima parte a creatiei blagiene, evidentiind conceptia despre poezie a lui Blaga deoarece proiecteaza in prim-plan imaginea universului si modalitatile de cunoastere ale acestuia.Pentru Blaga, cunoasterea ia metafora luminii, iar poezia este o forma de cunoastere. Cunoasterea se articuleaza pe doua tipuri de metafore: metafore plasticizante si revelatorii.

In textele lui Blaga metaforele plasticizante apropie fapte,idei care apartin lumii reale fara sa aduca un plus de semnificatie, iar metaforele revelatorii scot la iveala misterul din fapte,lucruri si idei.

“Eu nu strivesc…” este un text confesiv structurat pe trei niveluri : primul nivel este confesiv si dimensioneaza atitudinea eului liric in fata universului ; al doilea este constatativ deoarece dimensioneaza atitudinea altora in fata universului iar cel de-al treilea nivel este tot constatativ punand accentul pe relatia pe care o stabileste eul liric cu universul si pe motivatia intrinseca a acestuia.

Poezia este pt. Blaga o forma de cunoastere care sporeste misterul de aceea poetul va fii adeptul cunoasterii luciferice sau a minus cunoasterii. Acest tip de cunoastere nu inceara sa dezlege universul care este o suma permanenta de taine care se reveleaza eului liric.Ca forma de cunoastere poezia este asemanatoare filosofiei. In acest sens pot fi identificate in text doua modalitati de cunoastere: cunoasterea luciferica care potenteaza misterul si cunoasterea paradisiaca sau plus cunoasterea care descifreaza misterul. Cunoasterii luciferice i se asociaza metafora plasticizanta, iar celei paradisiace metafora revelatorie.

Primele cinci versuri ale textului sunt o metafora care descrie universul “corola de minuni,avand o dubla semnificatie : mai intai instituie imaginea unui univers armonios care este tangent regalitatii prin forma corolei, apoi instituie dimensiunea esentiala acestui univers care este miracolul. Miracolul este un efect direct al cunoasterii prin contemplare, de aceea eul liric apare numit “eu”si autodefinit prin gesturi “nu strivesc”, “nu ucid”, simboluri indirecte ale ocrotirii si ale opozitiei “eu”-“altii”.Cele doua atitudini definesc eul liric in opozitie cu ceilalti raportandu-se in permanenta la ratiune “nu ucid, nu strivesc cu mintea”.Universul este o suma de taine care se reveleaza eului liric intr-o enumerare metaforica: flori (taina vegetalului), ochi (taina vederii), buze (taina cuvantului), morminte (taina mortii ).Aceste taine au prin enumeratie o functie descriptiva: spiritualizeaza lumea obiectuala pana la substituirea totala. Cele patru elemente sunt grupate simbolic flori-morminte, ca limite temporale ale fiintei si ochi-buze ca doua modalitati diferite de cunoastere prin contemplare si verbalizare.Raportul eu-altii se face sub incidenta luminii ca forma de a exista in si pentru lume.

Stilistic, ideea celor doua modalitati de cunoastere este sustinuta de un paralelism: “lumina altora”-“lumina mea”. Paralelismul este structurat enuntiativ depreciativ “lumina altora sugruma” si enuntiativ explicativ “dar eu,eu cu lumina mea sporesc”.

Comparatia dezvoltata “si intocmai cum cu razele ei luna/ nu micsoreaza ci tremuratoare/ mareste si mai tare” este defapt o metafora explicita a cunoasterii luciferice. Elementele supuse comparatiei eu/luna au in comun lumina pentru luna, aceasta e atributul definitorui, pe cand pt. eul liric acesta este un derivat al actului de cunoastere. In acest context “maresc si imbogatesc”, vor avea acelasi obiect-misterul. Pentru cunoasterea paradisiaca universul este “vraja nepatrunsului ascuns”, iar pentru cunoasterea luciferica “intunecata zare”.Pentru cunoasterea luciferica taina se naste din taina. Forma textului este o sugestie clara a faptului ca versul se elibereaza de canonul formei, eliberare in plan semantic se manifesta in afirmarea iubirii, misterului ca forma sporitoare de a fi.

Ca si celelalte texte expresioniste “Eu nu strivesc…” se caracterizeaza printr-un discurs dinamic, bogatie imagistica, tensiune lirica si renuntarea la constrangerile poeziei traditionale.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

StudentBlog theme is brought to you by Quasargaming.com online slot games such as Plenty on twenty, Fruits and sevens and Columbus deluxe.