Eseu Romania in perioada razboiului rece

Eseu Romania in perioada razboiului rece

A. Politica externă în primii ani ai regimului comunist. România în zona sovietică de influenţă.

Între 1944 şi 1990, estul european au intrat în spaţiul de dominaţie sovietic, în condiţiile când URSS şi Stalin au solicitat anglo -americanilor instaurarea la graniţele lor vestice a unor „ţări prietene şi democratice”. Ieşirea din război a aliaţilor Germaniei, înţelegerea de la Yalta, cedările lui Churchill şi naivitatea lui Roosevelt, au permis lui Stalin să completeze victoria militară cu una politică, să ocupe Berlinul şi să comunizeze jumătatea de est a Europei. URSS a inclus România în zona sa de dominaţie, fapt care s-a manifestat prin includerea noastră în Biroul Comunist de Informaţii/Cominform 1947-1956, CAER 1949-1991 şi pactul de la Varşovia 1955-1991. Se întrerupe efortul de occidentalizare, se trece la dictatura partidului unic, desfiinţarea proprietăţii private, naţionalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii, urbanizare şi industrializare forţată, stat poliţienes şi controlul total al vieţii sociale.

B. Raporturile româno-sovietice în perioada dintre moartea lui Stalin şi retragerea Armatei Roşii.

Moartea lui Stalin, a fost urmată în URSS de condamnarea crimelor acestuia de către Hrusciov, dar destalinizarea nu a avut loc în România, pentru că Gheorghiu Dej îşi apăra puterea, profitând de revoluţia din 1956 din Ungaria în scopul afirmării loialităţii sale. Extrădarea lui Imre Nagy şi a colaboratorilor săi, i-au permis lui Gheorghiu Dej, profitând şi de tendinţa lui Hrusciov de a reduce povara militară, să obţină în 24 mai 1958 retragerea trupelor sovietice din România.

C. Politica externă în ultimii ani ai regimului Gheorghiu Dej

Susţinerea necondiţionată a URSS încetează în 1962, fiind urmată  în 1964 de Declaraţia din aprilie, ce marca poziţia neutră în conflictul ideologic sino-sovietic, respingerea rolului de grânar, propus de planul Valev, o poziţie proprie în CAER şi pactul de la Varşovia şi un model propriu de industrializare socialistă.

D. Politica externă în primii ani ai regimului Nicolae Ceauşescu

Se continuă linia lui Gheorghiu Dej, urmată de deschiderea economică spre vest, aderarea la BERD, GATT şi FMI, stabilirea relaţiilor diplomatice cu RFG –1967 şi menţinerea relaţiilor diplomatice cu Israelul după războiul de 6 zile. Este condamnată intervenţia din 1968 din Cehoslovacia se continuă „dizidenţa” din pactul de la Varşovia, precum şi o apropiere de poziţiile comuniştilor chinezi. Ceauşescu este ”răsplătit” de Occident cu tehnologie, credite ieftine, vizitele preşedinţilor de Gaulle şi Nixon–1968, Ford–1970, o poziţie privilegiată în tratatul de securitate europeană de la Helsinki–1975 şi o poziţie de mediator acceptată în relaţiile arabo-israeliene.

E. Relaţiile diplomatice ale României în ultimul deceniu al regimului Nicolae Ceauşescu

După 1980 pe fondul degradării vieţii economico-sociale şi a megalomaniei lui Ceauşescu privind rolul său de mediator de conflicte, se produce mai ales după venirea la putere în URSS, în 1985 a lui Mihail Gorbaciov, o izolare treptată din partea Occidentului şi a mişcării de nealiniere. Poziţia neostalinistă a lui Ceauşescu duce la izolarea lui în cadrul mişcării comuniste, singurii colaboratori rămânând Erich Honeker, Fidel Castro, Moahmer al Ghadaffi şi Kim Ir Sen.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

StudentBlog theme is brought to you by Quasargaming.com online slot games such as Plenty on twenty, Fruits and sevens and Columbus deluxe.