Eseu modernismul interbelic

În perioada  interbelică, Ion Barbu ilustrează, alături de Tudor Arghezi sau George Bacovia, direcţia modernistă în poezie.Sensibilitatea sa fiind dublată de spiritul însetat de abstracţiuni al matematicianului Dan Barbilian, el va teoretiza o poezie detaşată de materialitate. Poeziile sale presupun un cititor activ, iniţiat, care să descopere în spatele versurilor ordinea simbolică a lumii în viziunea autorului.

Capodoperă a ciclului baladic-oriental, Riga Crypto şi lapona Enigel este publicată iniţial în 1924 în Revista română, ulterior fiind introdusă în antologia de poezie modernă realizată de Perpessicius şi Ion Pillat, în 1925. Interpretată ca „Luceafăr întors” prin raportare la poemul eminescian,  creaţia barbiană este o alegorie a cunoaşterii, a dramei omului de geniu în opoziţie cu trăirea  instinctuală a omului mediocru.

Titlul (un prim element de modernitate), compus după un model clasic ce exprimă motivul cuplului, conţine două nume ce reprezintă întâlnirea şi nunta imposibilă dintre regele ciupercă, ascuns în sensul de ins care nu are acces la cunoaştere, căci Crypto trebuie pus în relaţie atât cu ordinul criptogamelor, cât şi cu ideea de criptic, şi lapona Enigel, ce reprezintă regnul uman, dar şi aspiraţia spre depăşirea condiţiei, deoarece suedezul Enigel se traduce prin substantivul “înger”. Astfel, titlul anticipează ideea întâlnirii a două entităţi ce aparţin unor lumi incompatibile.Subtitlul (baladă) reprezintă, de asemenea, un element de modernitate, căci pe de o parte trimite la elementele de romantism ale poeziei (filonul fantastic, inspiraţia din folclor, antiteza dintre cele două fiinţe), pe de altă parte conferă aventurii de cunoaştere a cărei protagonistă este lapona o valoare de exemplaritate.

Tipul de lirism este cel obiectiv prin prezenţa unui vag fir narativ, a dialogului ca modalitate de expunere, a mai multor voci lirice. Epicul se converteşte într-un suport al liricului, al semnificaţiilor profunde.

Structura imită un model clasic, respectiv cel al povestirii în ramă, dar ambiguitatea semnificaţiilor, introducerea unor simboluri pluriinterpretabile fac din acest prolog o secvenţă esenţială în înţelegerea poemului.

Primele patru strofe reprezintă cadrul spunerii poveştii despre laponă şi Crypto, respectiv o nuntă, care trebuie interpretat ca o lecţie iniţiatică, căci se stie că nunta reprezintă un simbol al cunoaşterii, al evoluţiei, fiind de trei feluri: intelectuală, sub protecţia lui Mercur, afectivă, sub pavăza lui Venus, totală, dominată de Soare.

Indicii temporali sunt nedeterminaţi, iar condiţia menestrelului şi preferinţa pentru imperfect, timp al evocării, plasează aventura cunoaşterii în illo tempore.

Cele două voci lirice sunt menestrelul: respectiv artistul, poetul ce oficiază taina mistică, deţinător al unor sensuri ascunse, şi nuntaşul: respectiv cel mai avansat în procesul de cunoaştere. Menestrelul este deţinătorul unei taine, pe care nu trebuie să o spună decât “la spartul nunţii, în cămară”, ultima treaptă a desăvărşirii presupunând un loc intim, retras, departe de spaţiul profan. Atributele menestrelului pot fi interpretate astfel: el este “trist” şi “îndărătnic”, întrucât a săvârşit gestul împărtăşirii poveştii unui auditoriu profan, ceea ce a atras pedeapsa (“Nuntaş fruntaş/ ospăţul tău limba mi-a fript-o”). Menestrelul se află în posesia unui “cântec larg”, care presupune o larga arie de cunoaştere, Se sugerează astfel că numai cei aleşi pot deveni protagonişti ai actului de cunoaştere.

Povestirea propriu-zisă cuprinde patru secvenţe poetice. Prima secventa (trei strofe) reprezintă un portret al lui Crypto: el este un simbol al naturii pasive, stagnante, închise în sine, iar încercarea lui de a schimba ordinea lumii eşuează. Indicii care încadrează acest personaj sunt “patul de humă unsă”, apa şi umeazeala, alături de vegetalul reprezentat de mânătarcă, “răi ghioci şi toporaşi”, deci o primă treapta  a lumii, un univers malefic în care inclusiv limbajul este degradat prin bârfă şi ocară. În acest univers, Crypto are o poziţie privilegiată: sintagmele “des cercetat de pădureţi”, “crai Crypto” ce “împărăţea peste bureţi” exprimă condiţia sa de ales; epitetul “nărăvaş” îi este atribuit pentru că refuză statutul dat, vrea să îl depăşească. Numele său (raportat la adjectivul “criptic”) accentuează ideea că aspiraţiile sale sunt enigmatice, de neînţeles pentru ceilalţi.

In urmatoarele doua strofe este conturat potretul laponei. Ea este o reprezentantă a regnului uman şi se defineşte prin motivul transhumanţei, resemantizat: călătoria de la polul îngheţat, simbol al cunoaşterii aflate sub semnul rece al intelectului (Mercur), spre sud reprezintă aspiraţia spre cunoaşterea aflată sub semnul soarelui, o cunoaştere totală, dar din această desăvârşire a fiinţei nu poate lipsi o etapă, respectiv cea a cunoaşterii afective. Fiinţă superioară ce se defineşte prin două atribute, raţiunea şi afectul, lapona poposeşte pe “muşchiul crud”, simbol al ispitei pe care aleşii trebuie să le depăşească. Întâlnirea nu este posibilă decât la nivel oniric, în visul laponei, ea fiind cea care problematizează.

Cele trei chemări ale lui Crypto reprezintă tentaţia, totusi semnificaţiile profunde ale poeziei se regăsesc în replicile laponei. Refuzul ei de a da curs chemării lui Crypto reprezintă puterea de a rezista ispitei instinctualului, de a urma destinul superior al cunoaşterii totale, manifestarea dorinţei de ieşire din sine. Umbra, gândul văzut ca un pahar cu otravă sunt simboluri ale fiinţei firave, pasive, condamnate să nu poată depăşi natura stagnantă, În antiteză, lapona e definită prin sintagme precum “soarele”, “sufletul-fântână”, “roata albă”, ce simbolizează aspiraţia sa spre cunoaşterea totală. Dacă riga este omul teluric, lapona ilustrează coexistenţa apolinicului(raţional) cu dionisiacul(trăirea, afectul), natura duală a fiinţei umane, ce alternează între material şi ideal, spirit şi materie, trăire şi raţionalitate.

Finalul constă în otrăvirea/ nebunia lui Crypto, care trebuie înţeleasă ca o  pedepsire, căci făpturile firave nu pot suporta duritatea probelor iniţiatice. Singura nuntă posibilă din text apare în ultimele două versuri, avându-i ca protagonişti pe Crypto şi pe măselariţă, exponenţi ai aceleiaşi lumi, deci constituind un cuplu compatibil.

Elementele ce permit o apropiere cu capodopra eminesciană se regăsesc la nivel tematic, ambele opere fiind alegorii ale cunoaşterii, ale condiţiei omului superior sfâşiat de contradicţii adânci, dar şi la nivel compoziţional, prin coexistenţa epicului cu liricul. Imposibilitatea iubirii între două entităţi ce aparţin unor lumi incompatibile, motivul visului, călătoria, chemările cu tonalitate de descântec, filonul fantastic, antiteza, personajele excepţionale în situaţii excepţionale reprezintă, de asemenea, corespondenţe între cele două poezii.

Opera a fost considerata insa un “Luceafăr răsturnat/întors”, deoarece se produce o inversare a rolurilor masculinului şi femininului, geniul fiind asimilat nu masculinului, ca la poetul romantic, ci femininului. O altă interpretare ar fi că la Eminescu Hyperion doreste o schimbare în sens descendent, coborând de la condiţia de nemuritor la cea de pământean, iar la Ion Barbu Crypto doreste înălţarea de la statutul de rege al ciupercilor la cea de fiinta umana. În plus, remarcăm posibilitatea de a echivala ambele personaje barbiene cu Luceafărul: Enigel este o fiinţă comparabilă cu Hyperion deoarece ambii sunt ipostaze ale celor aleşi, iar Crypto pentru că şi el, şi Luceafărul sunt împietriţi într-o condiţie eternă.

În opinia mea, viziunea lui Ion Barbu despre lume se constituie, în acest text, într-o meditaţie subtilă pe tema condiţiei umane, a existenţei terestre ce se zbate între spirit şi materie, ilustrată prin motive tipic barbiene precum sufletul-fântână, nunta, nostalgia sudului, transhumanţa, atracţia către soare. Riga Crypto şi lapona Enigel rămâne un  text definitoriu pentru aspiraţia poetului pentru o artă care să facă din cititor un căutător activ al înţelesurilor ascunse.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

StudentBlog theme is brought to you by Quasargaming.com online slot games such as Plenty on twenty, Fruits and sevens and Columbus deluxe.