Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Alexandru Lăpuşneanul – Romantism paşoptist

Nuvela Alexandru Lăpuşneanul este o nuvelă romantică, de inspiraţie istorică. Este prima nuvelă istorică din literatura română, o capodoperă a speciei şi un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Publicată în perioada paşoptistă, în primul număr al revistei ”Dacia literară” (1840), nuvela ilustrează una din sursele literaturii romantice, istoria naţională (Evul Mediu), potrivit recomandărilor lui Mihail Kogălniceanu din articolul – program al revistei, intitulat ”Introducţie”.
Tema nuvelei este lupta pentru putere în epoca medievală. Evocarea artistică a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564 – 1569) evidenţiază lupta pentru impunerea autorităţii domneşti şi consecinţele deţinerii puterii de un domn crud, tiran.
Naraţiunea se desfăşoară cronologic, linear, prin înlănţuirea secvenţelor narative şi a episoadelor, particularitate narativă romantică. Echilibrul compoziţional este realizat prin organizarea textului narativ în patru capitole, care fixează momentele subiectului. Capitolele poartă câte un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor.
În capitolul I, ”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…” este răspunsul dat de Lăpuşneanul soliei de boieri care îi cer să plece din ţară pe motiv că ”norodul” nu îl vrea.
În capitolul al-II-lea, ”Ai să dai samă, Doamnă!” este avertismentul pe care văduva unui boier decapitat îl adresează doamnei Ruxanda, pentru că nu ia atitudine faţă de crimele soţului ei.
În capitolul al-III-lea, ”Capul lui Moţoc vrem…” este cererea norodului care îl găseşte pe Moţoc vinovat de toate nemulţumirile.
În capitolul al-IV-lea, ”De mă voi scula, pe mulţi am să popesc şi eu!” este ameninţarea rostită de Alexandru Lăpuşneanul care, bolnav, fusese călugărit potrivit obiceiului vremii, dar pierduse astfel puterea să domnească.
Capitolul I cuprinde expoziţiunea (întoarcerea domnitorului pe tronul Moldovei, în 1564, şi întâlnirea cu solia trimisă de Tomşa) şi intriga nuvelei (hotărârea lui Lăpuşneanul de a-şi relua tronul şi dorinţa de răzbunare faţă de boierii trădători).
În capitolul al-II-lea sunt surprinse evenimentele declanşate de întoarcerea lui Lăpuşneanul pe tron: fuga lui Tomşa în Muntenia, incendierea cetăţilor, confiscarea averilor boiereşti, uciderea unor boieri, intervenţia doamnei Ruxanda pe lângă soţul ei pentru a înceta cu omorurile şi promisiunea acestuia că o va face.
Capitolul al-III-lea prezintă numeroase evenimente romantice cu caracter memorabil sau excepţional: participarea şi discursul domnitorului la slujba religioasă de la mitropolie, ospăţul de la palat şi uciderea celor 47 de boieri, omorârea lui Moţoc de către mulţimea revoltată şi ”leacul de frică” pentru doamna Ruxanda. Capitolul constituie punctul culminant al nuvelei.
În capitolul al-IV-lea este înfăţişat deznodământul, moartea domnitorului prin otrăvire. După patru ani de la cumplitele evenimente, Alexandru Lăpuşneanul, bolnav de friguri, se retrage în cetatea Hotinului unde este călugărit după obiceiul vremii. Faptul că, atunci când îşi revine, ameninţă să îi ucidă pe toţi, inclusiv pe fiul său, urmaş al tronului, o determină pe doamna Ruxanda să accepte sfatul boierilor de a-l otrăvi.
Conflictul nuvelei este complex şi pune în lumină personalitatea puternică a personajului principal.
Principalul conflict este de ordin politic: lupta pentru putere între domnitor şi boieri. Impunerea autorităţii domneşti în faţa boierilor, a constituit, în secolul al-XVI-lea, un factor de progres, dar mijloacele impuse de Lăpuşneanul sunt sângeroase, caracteristice tiranului feudal. Actele personajului sunt motivate psihologic: cruzimea este expresia dorinţei de răzbunare faţă de boierii care îl trădaseră în prima domnie.
Conflictul secundar, între domnitor şi Moţoc (boierul care îl trădase), particularizează dorinţa de răzbunare a domnitorului, final anunţat în capitolul I şi încheiat în capitolul al-III-lea.
Conflictul social, între boieri şi popor, se limitează la revolat mulţimii din capitolul al-III-lea.
În proza romantică, tensiunile exterioare plasează personajele într-o relaţie de antiteză. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre Lăpuşneanul şi doamna Ruxanda, evidenţiat în capitolul al-II-lea.
Alexandru Lăpuşneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, excepţional, care acţionează în situaţii excepţionale (scena omorârii boierilor, a pedepsirii lui Moţoc, a morţii). Întruchipează tipul domnitorului crud, tiran şi sângeros. Este construit din contraste şi are o psihologie complexă, calităţi şi defecte puternice.
Doamna Ruxanda este personaj secundar, de tip romantic, construit pe baza unei antiteze cu Lăpuşneanul: caracter slab – caracter tare, blândeţe – cruzime. Ea nu acţionează din proprie voie nici când îi cere soţului ei să oprească omorurile, dar nici atunci când îl otrăveşte.
Boierul Moţoc este tipul boierului trădător, viclean, laş şi intrigant, care nu urmăreşte decât propriile interese. De aceea îl trădase pe Lăpuşneanul în prima sa domnie, iar la întoarcerea acestuia, îl linguşeşte asemenea ”câinelui care în loc să muşte, linge mâna care-l bate”.
Personajul colectiv, mulţimea revoltată, apare pentru prima dată în literatura română, psihologia acesteia fiind realizată cu fineţe, în mod realist.
Timpul şi spaţiul sunt precizate şi conferă naraţiunii un caracter de verosimilitate: întoarcerea lui Lăpuşneanul pe tronul Moldovei, în a doua sa domnie.
Coexistenţa elementelor romantice cu elementele clasice într-o operă literară este specifică literaturii paşoptiste: caracterul obiectiv, aspectul credibil al faptelor, echilibrul compoziţional.
Alexandru Lăpuşneanul este o nuvelă romantică, de inspiraţie istorică, ce ilustrează principiile ideologiilor paşoptismului şi ale romantismului românesc.

Moara cu noroc – Relaţia dintre două personaje (cuplul Ghiţă – Ana)

Nuvela ”Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvelă psihologică prin tematică, prin conflict interior, prin modalităţile de caracterizare a personajului şi de investigare psihologică. În nuvela psihologică, accentul cade asupra complexităţii personajului, asupra transformărilor interioare ale conştiinţei şi asupra tensiunilor sufleteşti trăite de acesta. Lumea exterioară este generatoarea mişcărilor de conştiinţă.
Nuvela abordează tema familiei tradiţionale pe care o subordonează temei destinului şi o pune sub drama comunicării. Ca nuvelă psihologică, aceasta urmăreşte manifestările unor conflicte exterioare în planul conştiinţei personajelor.
Ghiţă este căsătorit cu Ana şi are doi copii. Relaţia celor doi este pusă la început sub semnul iubirii sincere, dar şi al autorităţii masculine, într-o familie patriarhală. În discuţia iniţială dintre Ghiţă şi soacra sa, Ana nu intervine, părând să accepte fără rezerve deciziile soţului ei. Astfel, Ana se lasă în grija soţului, care afişează mereu un spirit protector. Ghiţă apreciază calităţile soţiei sale şi se bucură de atenţia ei: ”inima îi râde când Ana cea înţeleaptă şi aşezată, deodată îşi pierde cumpătul şi se aruncă răsfăţată asupra lui, căci Ana era tânără şi frumoasă. Ana era fragedă şi subţirică, Ana era sprintenă şi mlădioasă.”
Relevantă pentru evoluţia raporturilor familiale este perspectiva Anei care observă în timp modificările comportamentale şi afective ale soţului ei: ”sâmţea că de ceva vreme, bărbatul ei s-a schimbat.”
Ana observă transformările soţului ei, dar nu doreşte să renunţe uşor la dragostea ei. La început, încearcă să-i caute scuze lui Ghiţă. Uneori, observă îngândurarea soţului ei, dar nu îndrăzneşte să-l tulbure: ”ea nu îndrăznea să-l supere, ci se întreba mereu ce o fi având soţului ei.”
Ana nu este doar diplomată, încercând să nu rănească orgoliul unui bărbat, ci şi extrem de lucidă.
Frământările sunt urmărite şi din perspectiva lui Ghiţă: ”ar fi voit să meargă la ea, să îi ceară iertare şi să o împace, dar nu putea; era în el ceva ce nu-l lăsa.”
Ghiţă care vedea înainte în Ana ”femeia cea înţeleaptă şi aşezată”, dă dovadă de opacitate şi nu realizează că lângă el se află o femeie care l-ar putea ajuta: ”iară tu eşti bună, Ano, şi blândă, dar eşti uşoară la minte şi nu înţelegi nimic; sunt cu tine ca fără tine…” Refuzând comunicarea, Ghiţă îşi plânge de milă că Ana se depărtează de el: ”el era singur şi părăsit. Ana pe care o privea cu atâta drag mai înainte, încetul cu încetul se înstrăinase şi nu mai era veselă ca mai înainte.”
Conflictul din interiorul cuplului se acutizează şi sub presiunea codului moral al societăţii. Ana trăieşte ea însăşi un conflict interior: dragostea ei pusă la încercare pe măsură ce Ghiţă se închide în sine, dorinţa de a-şi salva căsnicia, dar şi ruşinea de a avea un soţ tâlhar. Comportamentul ei faţă de Lică se schimbă după ce Ghiţă a fost judecat. Ana crede că Lică i-a salvat bărbat şi de aceea îşi schimbă atitudinea faţă de el. Când vede că Ghiţă continuă să aibă un comportament ciudat, fără să-i explice cauza, Ana îşi pierde de tot încrederea în el. Comparându-i pe cei doi, Ghiţă i se pare un fricos şi ajunge să-i cedeze lui Lică.
Eşecul familiei cârciumarului este, în bună măsură, un eşec al comunicării cauzat de vanitatea masculină.
Uciderea Anei este gestul disperat al unui om care nu mai are nimic de pierdut. Pentru a nu lăsa nimic în urmă, cu sentimente amestecate, Ghiţă o ucide din dragoste, crezând că o eliberează astfel de chinul păcatului, dar şi din orgoliu, neputând suporta gândul că a fost înşelat. La rândul său, el este omorât din ordinul lui Lică, ispăşindu-şi astfel păcatele şi slăbiciunile.
Consider că drama familiei cârciumarului este generată, în bună măsură, de eşecul comunicării. Frământat interior, Ghiţă ajunge să piardă nu numai încrederea în sine, ci şi încrederea soţiei sale, Ana. Neîncrederea generează izolare, izolarea duce la ruptură. Fericirea dată de liniştea colibei în care domneşte armonia este înlocuită de nefericirea dată de goana după bogăţie.

Cum sa iei bacul

Cum sa iei bacul ?

Iti prezint, in cele ce urmeaza, cea mai buna metoda de a lua Bacul.

Probabil esti aici pentru ca ti-a fost lene sa inveti si vrei si tu sa nu te faci de cacao.

Tot ce trebuie sa faci este sa :

Lasi in p*la mea facebook-ul, youtube-ul, jocurile pe calculator, iesirile cu prietenii si sa inveti in p*la mea ca nu mai ai timp si o sa te faci de rahat in fata rudelor, a prietenilor si a profilor.

Asa ca….

Pune mana pe carte si inchide calculatorul, fmm de copil retardat !!!

StudentBlog theme is brought to you by Quasargaming.com online slot games such as Plenty on twenty, Fruits and sevens and Columbus deluxe.