Caracterizarea personajului Ghita din nuvela Moara cu noroc

“Moara cu noroc”, publicata in 1881 in volumul de debut “Novele din popor”, este un text reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii traditionale si un moment istoric in dezvoltarea prozei romanesti.

Ceea ce aduce nou opera lui Slavici este de fapt sondarea constiintei umane, transformarile interioare care au loc la nivelul constiintei eroilor sai devin practic obiect si subiect al discursului literar.Drama distrugerii de sine devine tema centrala a nuvelei Moara cu noroc. Ea se desfăşoară pe trei paliere: Ghiţă în relaţie cu sine – distrugerea încrederii în sine, Ghiţă în relaţie cu lumea – degradarea imaginii în faţa lumii, Ghiţă în relaţie cu Ana – degradarea relaţiei dintre soţi.

 Ghiţă, personajul principal al nuvelei, trăieşte drama distrugerii de sine. Acţiunea stă sub semnul destinului şi al norocului; întreaga nuvelă este străbătută de un filon moralizator.Ghiţă arendează o moară devenită han şi la început familia trăieşte bine, soacra îşi recapătă rolul de şef al familiei. Prin muncă şi perseverenţă, Ghiţă şi familia sunt bogaţi şi fericiţi. Norocul dispare pentru Ghiţă odată cu apariţia lui Lică. Viaţa lui Ghiţă şi a familiei sale intră în sfera dramei – Ghiţă devine tăinuitor, delator, îşi lasă nevasta cu Lică pentru a-i întinde acestuia o cursă, este gelos şi o omoară pe Ana, moare şi el ucis de Lică, mort şi el la rândul lui. Hanul arde şi ultimele cuvinte îi aparţin soacrei – aşa a vrut Dumnezeu — este o constatare cinică, reluând ideea iniţială, dar în sens invers – neascultarea duce la moarte.

Ghiţă, personajul principal din   nuvela Moara cu noroc, trăieşte o dramă psihologică concretizată prin trei înfrângeri: încrederea în sine, încrederea celorlalţi în el şi încrederea Anei, soţia lui, în el.Ghiţă este înfrânt în încercarea de a-şi depăşi statutul social fiindcă, deşi are tărie sufletească, neşansa lui este să se întâlnească cu un ins mai puternic decât el: Lică sămădăul.

Ghiţă este un personaj complex, în jurul lui se polarizează întreaga acţiune. El intră în relaţie cu toate celelalte personaje. La începutul textului, Ghiţă este prezentat din perspectiva eului social soţ, tată şi ginere; are iluzia deplinei sale libertăţi. Cap de familie, este recunoscut ca o autoritate absolută. Modul în care îi răspunde soacrei, exponentă a conservatorismului, argumentează ideea afirmată. Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba; mă duc să vorbesc cu arendaşul. Moara cu noroc, hanul luat de Ghiţă în arendă, pare a fi un loc umanizat de când acesta este acolo cu familia. Oamenii nu mai spun că vor opri la han, ci că se vor opri la Ghiţă, semn al sociabilităţii lui. Curând după acomodarea la Moara cu noroc, Ghiţă trebuie să-i opună rezistenţă lui Lică sămădăul, stăpânul locurilor. El nu suportă să fie aservit: nu crede că poţi să mă ţii de frică; să-ţi fie frică de mine. Se dovedeşte o fire puternică, un ins energic, cu gustul aventurii. Apariţia lui Lică la han naşte gânduri rele în mintea lui Ghiţă, care încă de la început simte că are o poziţie inferioară faţă de acesta, căci este însurat şi ţine la imaginea sa în faţa lumii. Vanitatea bărbatului este negată prin constrângerea autoritară. Lică îi impune colaborarea la afacerile lui.

Astfel apare principalul conflict, al pierderii încrederii. în sine. De la un moment dat, Ghiţă este pregătit să colaboreze, dar nu prin forţă, ci prin apropiere dar nu vreau să crezi că mă ţii numai de frică, ci umblu să intru la învoială cu tine. îşi dă seama că nu poate sta la Moara cu noroc fără voia lui Lică, de aceea face concesii; pe lângă înţelegerea cu arendaşul şi cu oamenii puterii, mai trebuie să ajungă la înţelegere şi cu sămădăul. Cu toate acestea, încearcă să se şi apere; îşi angajează slugă, îşi cumpără pistoale şi câini. Ghiţă începe să-şi piardă încrederea în sine.

Ghiţă, omul cinstit, respectat, ajunge să fie bănuit de implicarea în flirtul de la arendaş şi în uciderea tinerei doamne. Reţinut de poliţie, Ghiţă se poate elibera numai pe cauţiune. Axa vieţii lui morale se frânge; se simte înstrăinat de toţi şi de toate. Arestul şi judecata îi provoacă mustrări de conştiinţă pentru modul în care s-a purtat. De ruşinea lumii, de dragul copiilor, se gândeşte că ar fi mai bine să plece de la Moara cu noroc.

De acum în colo, reacţiile lui vor fi contradictorii. Pe de o parte doreşte să se răzbune, pe de altă parte, doreşte să-şi recupereze şi banii. Ghiţă începe un joc dublu; pare că acceptă regulile impuse de Lică şi că ştie de frica acestuia, dar dorinţa de a-şi apăra familia şi de a-şi reabilita imaginea publică îl determină să colaboreze cu Pintea, comisarul. Mentalitatea omului tradiţional se observă aici. Imaginea publică este foarte importantă. Ruşinea de a fi fost acuzat şi dus la judecată îi provoacă stări controversate.Ultima probă a supunerii este cea a înfrângerii prin soţie. Relaţia lui Ghiţă cu Ana papare la început ca o relaţie bazată pe dragoste şi autoritate. Imaginea relaţiei dintre cei 5 doi soţi este una tipic tradiţională. Autoritatea bărbatului este recunoscută. El este cel care ia deciziile pentru familie.

Prelungirea conflictului interior se răsfrânge asupra relaţiei dintre soţi, relaţie care devine tot mai încordată. Ana ajunge să-şi piardă încrederea în soţul ei în momentul când îl bănuieşte că l-ar fi ajutat pe Lică la uciderea tinerei doamne. Ruşinea de a-1 vedea arestat şi judecat alături de Lică este mult prea mare pentru ea. Conflictul din interiorul cuplului se acutizează şi sub presiunea codului moral al societăţii. Ana trăieşte ea însăşi un conflict interior: dragostea pentru soţul ei, care dispare pe măsură ce acesta se închide în sine, dorinţa de a-şi salva căsnicia, dar şi ruşinea de a avea un soţ tâlhar.Comportamentul ei faţă de Lică se schimbă radical în urma procesului. Ana trăieşte cu impresia că Lică este cel care i-a salvat soţul de la închisoare şi de aceea îşi schimbă atitudinea faţă de el. încetul cu încetul, când vede că Ghiţă continuă să aibă un comportament ciudat, fără să-i explice cauza, Ana începe să-şi piardă de tot încrederea în soţ. Mai mult, comparându-i pe cei doi, ea descoperă adevărata virilitate în Lică în timp ce Ghiţă i se pare un fricos. Ceea ce nu înţelege ea este faptul că, din cauza ei, din “cauza dragostei pentru ea, Ghiţă nu-şi permitea un război deschis cu Lică. Ana nu realizează că ea reprezintă de fapt punctul vulnerabil al lui Ghiţă. Această neînţelegere o face să-i cedeze lui Lică. Crima din final, când Ghiţă o ucide pe Ana are semnificaţiile unui act de dragoste; uciderea Anei este făcută din dragoste, Ghiţă dorind să-şi scape soţia de chinul păcatului.

Nuvela se încheie în stilul moralizator în care a început. După moartea celor doi soţi, oamenii lui Lică dau foc Morii cu noroc. Singurii care rămân în viaţă sunt copiii şi bătrâna, căreia îi este oferită ultima replică: împlinirea destinului.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

StudentBlog theme is brought to you by Quasargaming.com online slot games such as Plenty on twenty, Fruits and sevens and Columbus deluxe.