Constituția din 1923

La 28 martie 1923 apare o nouă Constituție , necesitatea Apariției unei noi legii fundamentale a avut la bază noul cadru territorial și etnic, rezultat în urma Marei Uniri din 1918. Populația și teritoriul României s-au dublat și sporește numărul minorităților naționale.

În plus, legislația românească trebuia să țină cont de rezoluțiile de unire adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia în care se cerea introducerea votului universal precum și respecatarea drepturilor minorităților. Acest ultim aspect prevăzut și în tratatele internaționale, semnate de România la sfârșitul Primului Război Mondial. Constituția unificării a fost expresia neoliberatismului românesc întrucât consideră că proprietatea are o funcție socială și că statul poate interveni în raporturile dintre agenți economici.

Prevederi:

→ România este stat național, unitar, cu teritoriu indivizibil și inadmisibil iar orice formă de federație este interzisă.

→ Principiul suveraniatii poporului, acces la vot având cetățenii de peste 21 de ani, excepție făcând femeile, magistrații și ofițerii.

→principiul separației puterilor în stat

→ prerogativele monarhului

→ drepturi și liberați cetățenești

→ apărarea și guvernarea proprietății

→ egalitatea prin naștere și în fața legii

→ cetățenia românească se acordă fară restricții

→ se menționează bogățiile subsolului

Constituția din 1923 avea 138 de articole din care 76 erau reluate din prima Constituție românească. Ea a fost în vigoare până în 1938 și apoi readusă parțial în aplicare după 23 august 1944. Constituția a contribuit la democratierea și diversificarea vieții politice precum și la omogenizarea tributurilor României Mari. Datorită introducerii votului universal vă crește importanța burgheziei și țărănimii diminuandu-se în schimb rolul politic al moșierimii. Constituția a fost încălcată prin legea primei electorale din 1926 ( principiului votului universal). Votul este universal, egal, direct și secret.

	Asemănări și deosebiri
	Constituția din 1866	Constituția din 1923
Cauze	→Înlăturarea lui Al.I. Cuza și instaurarea monarhiei	→ înfăptuirea statului național unitar român în 1918.
Forma de guvernământ și teritorilul statului	→România (din 1881, Regatul României); → stat indivizibil; teritoriu inalienabil;	→ Regatul României →,,stat național unitar și indivizibil; teritoriul sau este inalienabil.
Drepturi și libertăți ale cetățenilor români	→ Libertatea constintei, învățământului, egalitatea în fața legii etc. → Declară sacră și inviolabilă proprietatea de orice natură .	→ libertatea individuală de a comunica și publica ideile și opiniile prin viu grai, prin scris și presă; →garantează proprietatea de orice natură, care are funcite socială.
Puterile statului	→ Principiul separației puterilor, cu precizarea că emană de la națiune.	→ Principiul separației puterilor, cu precizarea că emană de la națiune.
Regim politic	→ de tip democratic ( liberal )	→ democratic

Perioada cuprinsă intre secolele XVIII-XIX a însemnat :

→trecerea printr-o serie de transformări respective accentuare

→superioritatea domnitorilor rusești