XII -> Istorie -> TEMA 3: Statul Român modern de la proiect politic la România Mare -> Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Primul obiectiv al domnitorului a fost recunoașterea dublei alegeri de către marile puteri, scop în care va trimite misiuni diplomatice unice la Paris, Istambul, Viena, Sankt Petersburg. Marile puterii vor recunoaște unirea principatilor pe timpul domniei lui Cuza.

Pe plan intern, Cuza unifica serviciile de vamă, poștă, telegraf, armată iar în 1862 crează primul guvern unic și deslucide lucrările primei adunări oștești unice.


O etapă importantă a domniei este reprezentată de marile reforme:

Secularizarea averilor mănăstirești: decembrie 1863.

Legea a sporit veniturile la bugetul de stat , dar a stârnit reacții negative din partea rușilor și turcilor.

Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris, document ce a avut rol de Constituție.

Statutul mărește prerogativele domnului ce avea drept de vot, dreptul de a numi președintele camerei și un sfert din membrii Senatului. De asemenea, se înființează a doua cameră a Parlamentului, corp ponderator sau Senatul.

Reforma rurală din1864 prin care țăranii au primit pământ în funcție de inventarul viu. Despăgubirea a vizat și în valoarea pământului. Răscumpărarea urma să fie plătită în 15 ani iar timp de 30 de ani țăranii nu puteau înstrăină pământul.

Efectele imediate ale reformei au fost negative, dar pe termen lung că a favorizat pătrunderea relațiilor capitaliste în agricultură și creșterea independenței.