Programele revoluției paroptiste

Trăsăturile revoluției române:

Generată de criza sistemului feudal, de domniatia străină dar și de dezvoltarea constintei natioinale revoluția română de la 1848- 1849 se caracterizează printr-un character democratic, burghez, național și unitar. Separatumul politic, statul politico-juridic deosebit (Transilvania sub ocupație habsburgica iar Moldova și Țara Românească sub suzeranitate otomană și protectorat rus) precum și apropierea de o mare putere au conferit manifestariilor redirecționare anumite particularități: radicalism în Transilvania, moderație în Moldova, compromisul în Țara Românească și acțiunile legale în Bucovina.

Obiectivele revoluției:

♦ egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor;

♦ improprietarie → cu despăgubire → Proclamația de la Islaz, Dorințele Partidei Naționale din Moldova.

→ fară despăgubire → Petiția de la Blaj;

♦ dezvoltarea învățământului- Iași, Blaj, Islaz, Dorințele de la Bernauti;

♦ domn pe 5 ani- Islaz;

♦ unirea Moldovei cu Țara Românească- Brașov, Dorințele Partidei Naționale;

♦ independența Moldovei și a Țarii Romanești- Brașov;

♦ autonomia Moldovei și a Țări Romanești- Dorințele Partidei Naționale (Cernăuți).

Consecințele revoluției:

♦ Țara Românească și Moldova vor cunoaște timp de doi ani ocupația militara rusă și turcă. Bucovină devine ducat autonom dependent de curtea de la Viena.

♦ Transilvania și Banatul vor cunoaște regimul neo-absolutist.

Domeniu	Obiectiv 1848	Conctretizare (aplicare)
Ec. Eco-sociale	→ improprietaria țăranilor → secularizarea averilor mănăstirești → infintarea Băncii Naționale	→ 1864 → 1863 → 1880
Politic	→ egalitatea în drepturi și în fața legii → drepturi și libertăți cetățenești → o nouă constituție	→ 1866 Constitutia
Cultural Național	→ dezvoltarea învățământului → Unirea → independența	→ 1864-Spiru Haret →1859 → 1877

Principalii lideri ai revoluției paroptiste au fost: Mihail Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Dimitrie Brătianu , Avram Iancu, Simion Bărnuțiu .

Generația paroptista a contribuit la formarea statului român modern, dar și a progresului acestuia pe tot parcursul secolului al XIX-lea. Dar nu s-a rezumat doar la elaborarea la nivel teoretic a unor programe și proiecte de reformă ci a și acționat și prin diferite funcții deținute pentru materializarea acestora.

Astfel în calitate de domn, Cuza a sprijinit inițiarea unor reforme. Având și susținerea primului ministru ,I.C. Brătianu, si a lui Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de externe, au acționat pentru recunoașterea internațională a independenței României.