Poezie Simbolistă

Simbolismul, curent literar apărut în Franţa la sfârşitul secolului al XIX lea ca şi o reacţie apărută împotriva romantismului. Poezia “Plumb” este scrisă de George Bacovia care debutează în 1916 cu volumul de poezii “Plumb". Acesta utilizează o diversitate de simboluri cu conotaţii macabre, multe ducând la idea de monotonie, plictiseală, moarte.

Tema poezie surprinde moartea eului liric aflat într-o încăpere lipsită de viaţă. Textul este structurat pe două cadre cu rimă îmbrăţişată, ritm preponderant şi măsura de zece silabe. Rima denotă atmosfera sumbră prin utilizarea grupurilor consonantice avem o rimă închisă.

În primul catren este prezent eul liric “Stăm singur”. În această strofă autorul ne prezintă locaţia “în cavou” şi lucrurile care împrejmuiesc locul “sicriele”, “flori”, “coroanele” cărora li se adăugă complementul circumstanţial de mod “de plumb”. Mai apare şi o forţă a naturii “era vânt” care în viziunea lui Bacovia simbolizează sfârşitul prin spulberare.

În al doilea catren eul liric aflându-se într-un cavou înconjurat de sicrie de plumb se simte singur părăsite “Dormea întors amorul meu de plumb". În această strofă se remarca prezenţa eului liric “şi-am început să-l strig”; “stam singur lângă mort", versurile care duc la gândul de suferinţă, îndurare.

Titlul textului este alcătuit dintr-un substantive comun nearticulat, cu o puternică conotaţie simbolistă. Plumbul simbolizează prin culoare: tristeţe, monotonie iar ca şi greutate, simbolizează apăsare sufletească prin faptul că este un metal, îi dă utilizare funerară. Plumbul prin sonoritate simbolizează lipsa ecoului.

Textul aparţine simbolismului atât prin utilizarea simbolurilor cât şi prin simetrie “flori de plumb” eul liric se simte singur abandonat în timp ce universal este şi el lipsit de viaţă. Ca şi figură de stil autorul foloseşte simetria respectiv: prima strofa din versul I cu versul I din strofa a doua.

Se delimitează planul exterior “sicrie de plumb”; “coroane de plumb” care este lipsit de viaţă şi planul interior caracterizat de sentimente sumbre: tristeţe, singurătate “Stam singur în cavou" şi lipsa iubirii “Dormea întors amorul meu de plumb”.

În concluzie poezia “Plumb” aparţine curentului literar simbolism datorită şi faptului că George Bacovia este reprezentantul simbolismului autentic şi foloseşte mijloacele artistice specific simbolismului.