RaduMartin/ mai 22, 2018/ eseuri/ 0 comments

Modernismul este mișcare culturală, artistică și ideatică apărută ca o reacție împotriva tradițiilor academice și istorice, caracterizată prin introducerea unor idei și concepții noi asupra expresiei artistice.

Publicată în 1924, integrată apoi în volumul „Joc secund” balada face parte din a doua etapă a creației lui Ion Barbu, baladic-orientală, etapă care indică orientarea poetului spre concretul lumii.

Integrată în ciclul „Uvedenrode” și subintitulată „baladă” „Riga Crypto și Lapona Enigel” pare o stranie poveste de dragoste. Autorul păstrează din specia tradițională schema epica și personajele antagonice. Structura nativă implică interfața genurilor. Astfel, scenariul epic este dublat de caracterul dramatic și de lirismul măștilor, personajele având semnificație simbolică.

Tema principală a poeziei o reprezintă iubirea ca modalitate de cunoaștere a lumii, alaturi de tema naturii. Universul poetic este construit cu ajutorul motivelor literare, cum ar fi cel al fântânii, al trecerii timpului, al somnului. Trei mituri fundamentale de origine greacă sunt valorificate în poem: al soarelui, al nunții și al oglinzii.

Titlul este alcătuit din numele celor două ființe din lumi opuse: riga(rege) Crypto(ascuns) și lapona(locuitoare a țării ghețurilor) Enigel(nume cu rezonanță Nordica, angel=înger). Acest titlu indica o tema a dragostei imposibile, interzise, deoarece un personaj face parte din lumea izolată, retrasa a pădurilor, este un rege al ciupercilor, celălalt, o ființă care aspira sa-și depășească limitele, părăsind lumea ei rece și îndreptându-se spre soare. De asemenea, prin titlu se sugerează marile povești de dragoste din literatura universală, cum ar fi „Romeo și Julieta” sau „Tristan și Isolda”. La Ion Barbu însă, membri cuplului sunt antagonici, făcând parte din regnuri diferite.

Compozițional, poezia este alcătuită din două părți fiecare dintre ele prezentând câte o nunta. Tehnica folosită este aceea a povestirii în rama. Rama sugerată în prima parte a poemului, conturează mai degrabă o atmosfera decât un cadru fizic.

Partea I, strofele 1-4, prezintă scenariul unei nunti, cadrul în care menestrelul este rugat să mai spună odată povestea regelui Crypto, menestrelul, un fel de trubadur medieval, este trist și aburit cea ce poate sugera tristețea zicerii sale. Momentul ales este „spartul nuntii” iar spartul este unul intim de confesiune „în cămașa”.

A doua parte conține dialogul dintre Riga Crypto și Lapona Enigel și este realizată din mai multe secvențe poetice: portretul și descrierea mediului în care trăiește Lapona Enigel, întâlnirea în vis a celor doi, cele trei chemări ale rigăi și primele doua refuzuri ale Laponei, refuzul categoric al Laponei, închinarea întâlnirii dintre cei doi, pedepsirea lui Crypto din final.

Omul este o ființa supusă greșelii si încercării repetate datorită existenței îndelungate, în timp ce creatura vegetală trăiește un an și prin urmare nu are dreptul decât la o șansă care ăi este fatală.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>
*
*